Ziua Reginei Olandei

Așadar azi, 30 aprilie, a fost Ziua Reginei Olandei. Nu de naștere (aia e pe 6 ianuarie dacă nu mă înșel) ci de înscăunare. Așa că toată Olanda a fost în sărbătoare. Zi liberă, permisiunea de a bea pe străzi, festivaluri, parade. De la bebeluși la bătrâni, litera de lege a fost purtarea de portocaliu. Însă toate astea nu ar fi fost nimic, dacă nu aș fi fost și eu prezent :P Înarmat cu aparatul de fotografiat, să vedem ce-a ieșit:

Istoria înjurăturilor românești - Partea a IIa

Ajungem în 1781, când istoricul austriac Franz Josef Sulzer a consemnat mai multe ocări românești, de data aceasta în versuri:
”Fratzilor d'in Kodru wierde

Wreme ka se nu se pierde

Ku Schesutu tot en Soare

Undje Kuru mai me doare”

sau:

“Pu! futt maitz Norok en Kurr

Jeu kind durmeam

Radu schedea tot en preschur

Schy ou tot posit

Schy cu gyri sou numerit

Afferim!

Dare noi wa se perim,

Jell ar trei ka un Domn

Dare jeu ka un Betschissnik de Om

O Tsche Norok!

Fututz en Kurr Pintock”

Însă Sulzer nu s-a mulțumit doar cu consemnarea unor înjurături românești, ci a încercat chiar să pună la punct - conform tradiției germane - o sistematizare a ocărilor valahe:

”Se pare că în ceea ce privește sudalmele, valahii întrec toate celelalte națiuni care trăiesc sub soare; dacă îi lăsăm deoparte pe italieni atunci când sunt nervoși. Atât copilul de țăran cât și cel mai mare boier și chiar doamna nobilă sunt obișnuiți cu vorbele nepotrivite la fel ca țiganii de la grajduri și după cum este obiceiul oamenilor fără educație, își exersează spiritul cu cele mai indecente jocuri de cuvinte chiar în prezența doamnelor, înlocuind cele mai ordinare înjurături cu cele mai înjositoare ocări. Un astfel de valah stăpânește o îndemânare pe cât de nerușinată pe atât de ieșită din comun de a lăsa să curgă un fluviu de înjurături și ocări dintr-o singură suflare. Domnul Grisellini vrea să ne convingă că valahii din Timișoara nu pronunță numele Domnului atunci când înjură. Printre înjurăturile valahilor el numește două, care dacă eu le înțeleg bine, nici nu sunt atât de aspre. Cupilla della draco, sau mai bine zis în valahă Kopille della Draku, însemna nu mai puțin decât copilul dracului! Ce poate să însemne santa Cruce ti affecte nu putem decât să ghicim, pentru că affecte nu este un cuvânt valah.

Pentru înjurătura de cruce folosesc însă altă expresie, zicând: Se te battie sfunta Krutsche! Mult mai răspândită și obișnuită este înjurătura în numele Domnului: Se te battie Dumne Seu! Nebun, Draku, Kine, Magar și alte asemenea sunt ocări care nu înseamnă prea mult. Dacă este folosit Blestamatule atunci se aprind mai tare. Pentru a înjura mai apăsat și cu adaugiri ei folosesc cuvantul latin Fut, care în a treia conjugare sună ca în limba welsa. Nimic din ceea ce este bun sau mai de preț nu va fi scutit de acest cuvânt indecent - sfânta cruce, pomana, credința, sufletul, mama, ochii, iar dacă această combinație face prea putină impresie nu uită ca la sfârșitul înjurăturii să o repete și se îngrijesc ca această repetare să fie însoțită de altceva, pronunțând-o cu o voce înaltă. Futtui Ledsche a lui futt este cea mai aprigă înjurătură care poate fi spusă de cineva. Nu vreau să sfătuiesc pe nimeni să folosească această înjurătură împotriva valahilor, dacă nu vrea sa dea de necaz și să fie ucis de aceștia sau cel puțin să fie târât la judecată, unde va fi condamnat la câteva sute de lovituri la tălpile goale, după cum a pațit-o nu cu multă vreme în urmă un biet saș din Transilvania, care fără să știe a folosit această înjurătură lângă o biserică valahă”.Și uite așa, încet-încet, de la înjurăturile de zi cu zi până la comediile lui Caragiale, putem observa că poporul român s-a schimbat muuuuult prea puțin în ultimii 300 de ani. În timp ce lumea din jur este în secolul XXI, iată, noi ne simțim foarte bine în secolul XVIII.

Istoria înjurăturilor românești - Partea I

Românul este legat de înjurătură de o prietenie cel puțin la fel de lungă ca cea cu râul și ramul. Alături de țuica și vinul de casă, asta cred că este o caracteristică definitorie a poporului nostru. Nu-i de mirare atunci că de-a lungul veacurilor ingredientele și formulele înjurăturilor noastre s-au schimbat la fel de mult ca rețeta unei țuici făcută în cazanul din curte: aproape deloc.

Italianul Anton Maria del Chiaro, secretarul personal al domnitorului Constantin Brâncoveanu, scria în 1718: ”Valahii sunt de un temperament vioi, voinici și rezistenți la oboseală, și obișnuiți de mici cu călăria. De multe ori am remarcat curiosul spectacol, cum baieți de 7-8 ani, călari, conduceau grupe de cai la adăpat, iar dacă vreun cal se abătea din grup, băiatul îl rechema strigându-l cu înjurături triviale, iar dacă nu izbutea, începea să plângă continuând totuși pomelnicul de îmjurături obscene, fără însă să cunoască înțelesul lor. În popor părinții înșiși își deprind copiii cu înjurături și se delectează când aceștia descurcă primele silabe din expresii triviale, măgulindu-se chiar când combină noi înjurături. În timpul celor 7 ani de ședere în Valahia n-am avut ocazia să aud că cineva să fi fost pedepsit pentru înjurături, fie de către instanțele judiciare sau de cele bisericești.”

Conform istoricului Adolf Armbruster, românii au reușit să-l învețe să înjure până și pe împăratul austriac Iosif al II-lea, care a reușit să-și oripileze imperiala mamă Maria Tereza. În orice caz, sașii trăitori pe pământurile Transilvaniei s-au întrecut în a consemna pentru posteritate probe ale ocărilor valahe. Românii înjurau la necaz, la furie sau pentru a-și exprima satisfacția față de dispariția unui dușman. Mai foloseau cuvinte deocheate și în versurile populare consemnate de istoricii și folcloriștii germani. Din păcate, aceste versuri nu și-au făcut loc în manualele școlare contemporane.

Documente din arhivele Brașovului au păstrat multe înjurături românești. În 1719, în familia călăilor brașoveni au avut loc mai multe certuri. La un moment dat a dispărut Gligore, fiul călăului Biță. Țiganul Dodoc a fost auzit spunându-i călăului Palko că ”Dumnezeu mi l-a dat pe mână și acum e mort” iar Palko a răspuns: ”Fute-i-aș muma lui acolo unde zace”. Înjurătura a fost consemnată în procesul verbal al anchetei în limba română cu alfabet latin. În scrierea gotică, folosită pentru limba germană, formula a devenit: ”Futye as mume alluj akolo undye zacse”.


Alte câteva ocări românești au fost înregistrate într-un proces din 1725 dintre Gheorghe Stoie și Vlad Țiganul. Acesta din urmă se afla în Piața Sfatului din Brașov alături de Dumitru Mucea, Vasi Arbeș și Petru Ciuta, iar când l-a văzut pe Gheorghe Stoie venind dinspre Șirul Grâului i-a strigat în bătaie de joc: ”Scoală-l din morți pe taică-tău Tănase că îți merge mai rău decât lui”. Gheorghe Stoie i-a răspuns lui Vlad Țiganul: ”Stai să vezi ce-ți dau, cioară spurcată!”, iar funcționarul saș a consemnat cuvintele românești în forma csoare spurkate. Replica lui Vlad Țiganul nu a întârziat, acesta spunându-i lui Gheorghe Stoie ”ke futte sche tata sche muma”. Funcționarul saș a adăugat că acțiunea lui Vlad Țiganul asupra părinților lui Gheorghe Stoie va fi dusă la îndeplinire ”schen kur”.


Mâine, partea a 2a.

Și nou nouț de la Greenpeace

Așa, tot de ziua Pământului.

Ziua Pământului

Alătură-te și tu mâine, 22 aprilie, celei mai mari sărbători non-religioase de pe glob. Tu și alți 500.000.000 din 184 de țări (însă doar 7% din populația umană!!!) puteți aniversa 40 de ani de Ziua Pământului.



Și dacă ți se pare că nu este nevoie de ajutorul tău, uită-te și la următorul filmuleț în care este prezentată o insulă de gunoaie descoperită recent în Atlantic. Anual, 100.000 de mamifere și 1.000.000 de păsări mor din cauza plasticului și gunoaielor plutitoare pe oceanele lumii.



Acum întreabă-te ce ai putea face tu pentru ca asta să nu se mai întâmple!

Cum să-ți prelungești viața

După ceva ușor, de relaxare, merge și ceva serios. Uită-te la următoarele videoclipuri. Atenție la ele și prelungești viața ta și a celor cu care mergi. Poate o să se uite și alții care o să-ți prelungească ție viața.



Adică Richard, băiat bun de altfel, nu prea vroia să moară. Dar a făcut un accident. Care însă nu l-a omorât. El a continuat să se deplaseze. Nici când a lovit parbrizul nu a murit. Însă organele lui interne au continuat deplasarea. Asta până când s-au lovit de cutia toracică, plămânii i-au fost perforați și aorta ruptă. Asta l-a omorât pe Richard. P.S.: acele efecte sunt la o viteza a mașinii de 45 de km/oră.



Adică dacă lovești un pieton la 60 de km/oră sunt 80% șanse să-l ucizi. Dacă l-ai fi lovit la doar 45, ar fi avut 80% șanse să scape cu viață.



Adică dacă știi că unul conduce când îl/te suni/ă, inchide naibii telefonul că nu mori dacă vorbiți mai târziu. El însă s-ar putea.



O recapitulare ca la școală (ah, ce vremuri bune): pune-ți centura, să nu vorbești la telefon, să nu conduci sub influența alcoolului, respectă limitele legale de viteză și fi atent/ă!!!!!!!!!!!!!

Trimite postul și pe mess sau mail, să vadă și alții.

Altă mâță, același iPad

Animăluțele și tehnologia

Odată cu lansarea noului iPad, lumea a fost împărțită în două tabere: pro și contra noii tablete magice de la Apple. Și când spun lumea, nu mă refer doar la oameni. În videoclipurile ce urmează o să vedeți că întreg regnul animal are părerile împărțite.



Se pare că pisicile sunt pro iPad.



Cățeii nu prea... Probabil sunt fani Microsoft.

Eruptia vulcanului Eyjafjallajokull

Am gasit cateva poze de-a dreptul extraterestre cu eruptia creaturii islandeze... enjoy!

Olandezi dobitoci

Vai, am ajuns la capătul răbdării cu olandezii ăștia. Cei mai nesuferiți oameni de pe fața pământului. O să vă povestesc 2 întâmplări.

Prima a avut loc pe la sfârșitul lui februarie. Venită fiind iubita mea la mine, am zis hai s-o scot în oraș pe la magazine și vizitat că doar are 2 X (mulțumesc că ai venit). După câteva ore de plimbat și cumpărături, eu obosit, ea extaziată, am hotărât să intrăm la un KFC să hrănim mațul. Ajung eu să comand și cer niște componente de pui și un burger. Când colo, nesimțitul de după tejghea îmi spune că va dura vreo 7 minute să-mi facă un burger. Însă culmea nesimțirii abia apoi a fost atinsă: cică ne cerem scuze pentru neplăcerea creată și vă rog să acceptați vreo 2 pungi cu componente de pui din partea casei, ca să nu așteptați în timp ce iubita dumneavoastră mănâncă. Păi bine mai, îmi dai chestii gratis ca să nu mă supăr? Câta neobrăzarea...

A doua întâmplare a avut loc săptămâna aceasta, când m-am dus ca un om semi-normal ce sunt să-mi iau o cafea și ceva de halit de la cafeneaua de la parterul facultății. Am cerut ceea ce îmi iau de obicei, știind că totul va costa 4.90 euro. Însă vânzătoarea, care între timp a ajuns să mă cunoască și să știe ce-mi iau, îmi dă rest de la 5 euro vreo 2. Binecrescut de la mama d-acas', i-am atras atenția că mi-a dat mai mult decât trebuia. La care ea îmi spune: ei, nu-i nimic, am închis casa deja, lasă așa. Stupoare.
Ca să nu mai zic că toată lumea zâmbește, toată lumea salută pe toată lumea. Derbedei! Se pare că și școala olandeză scoate numai tâmpiți.

Lăsând gluma la o parte, sunt curios cum va fi înapoi acasă, ținând cont că azi ajung în România pentru o săptămână.

Și în aceeași notă, mi-am adus aminte de un interviu dat de un olimpic român unei gazete în perioada Olimpiadei de iarnă. Spunea acest sportiv că nu s-ar stabili în Canada pentru că i se pare că locuitorii acestei țări sunt prea civilizați și cu prea mult bun simț. Oare cât de mult am decăzut noi ca popor când ni se pare că e de porc să ai respect față de cei din jur? Cred că această boală a românilor se poate vindeca numai cu doze masive de emigrare.

Nu de alta, dar peste câțiva ani o să ajungem să ne punem unul altuia bancnote pe frunte cu scuipat, însă fără bancnote.

Felie de Olanda - La Zoo 3